Articole · Exproprieri și despăgubiri

Cum contestați în instanță despăgubirea pentru expropriere

Septembrie 2026 · Legislația citată este cea în vigoare la această dată.

Terenul sau casa vă sunt expropriate pentru o autostradă, o cale ferată sau o altă lucrare publică. Primiți o hotărâre prin care expropriatorul stabilește despăgubirea, iar suma vi se pare mult sub cât valorează imobilul. Legea vă permite să cereți instanței să stabilească despăgubirea. Mai jos găsiți, pe scurt, cum funcționează această contestație în exproprierile făcute pe baza Legii nr. 255/2010, legea folosită pentru drumuri, căi ferate și multe alte lucrări de interes național, județean sau local.

Ce legi se aplică

Regulile de bază sunt în Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică. Contestația privind despăgubirea este reglementată de art. 22 din această lege. Acolo unde Legea nr. 255/2010 nu spune nimic, se aplică, în mod corespunzător, Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, Codul civil și Codul de procedură civilă (art. 34 din Legea nr. 255/2010).

Ce se poate contesta și ce nu

Contestația privește cuantumul despăgubirii, adică suma. Potrivit art. 22 alin. (1) din Legea nr. 255/2010, prin această cale nu se poate contesta transferul dreptului de proprietate către expropriator, iar procesul nu suspendă efectele hotărârii de stabilire a despăgubirii și nici transferul proprietății. Concret: lucrarea continuă, iar discuția din instanță este despre bani, nu despre păstrarea imobilului.

În ce termen

Legea spune că expropriatul nemulțumit se poate adresa instanței „în termenul general de prescripție”, care curge de la data la care i-a fost comunicată hotărârea de stabilire a cuantumului despăgubirii, „sub sancțiunea decăderii” (art. 22 alin. (1) din Legea nr. 255/2010). Termenul general de prescripție este de 3 ani (art. 2.517 din Codul civil). Decăderea înseamnă că, după trecerea termenului, dreptul de a contesta suma se pierde.

Câteva lucruri practice:

• păstrați plicul sau dovada de primire a hotărârii: de la data comunicării se calculează termenul;
• nu așteptați sfârșitul termenului: după începerea lucrărilor, starea inițială a terenului (culturi, construcții, acces, împrejmuiri) devine greu de dovedit; fotografiați și filmați imobilul cât mai devreme;
• forma actuală a art. 22 este în vigoare din august 2018; dacă hotărârea v-a fost comunicată înainte, verificați ce reguli se aplică în cazul dumneavoastră.

Ce puteți cere

Despăgubirea se compune din valoarea reală a imobilului și din prejudiciul cauzat proprietarului sau altor persoane îndreptățite (art. 26 alin. (1) din Legea nr. 33/1994). Ce anume intră în prejudiciu se dovedește în fiecare dosar. În funcție de situație, pot fi, de exemplu, recolta sau plantațiile pierdute, costul mutării unei activități ori scăderea valorii părții de teren care vă rămâne, dacă a pierdut accesul sau nu mai poate fi folosită ca înainte.

Dacă se expropriază doar o parte din imobil, iar partea rămasă câștigă valoare datorită lucrării, experții pot propune instanței o reducere, dar numai a daunelor, nu și a valorii terenului luat (art. 26 alin. (4) din Legea nr. 33/1994).

Legea stabilește și două limite: despăgubirea acordată de instanță nu poate fi mai mică decât cea oferită de expropriator și nici mai mare decât cea cerută de expropriat (art. 22 alin. (7) din Legea nr. 255/2010). De aceea, suma pe care o cereți trebuie gândită și justificată cu atenție.

Cererile îndreptate împotriva statului român sau a unităților administrativ-teritoriale pentru stabilirea despăgubirii sunt scutite de taxa judiciară de timbru. Costul expertizei se avansează însă după regulile obișnuite (art. 23 alin. (1) și (3) din Legea nr. 255/2010).

Rolul expertizei

În aceste procese, valoarea se stabilește, în principal, prin expertiză. Instanța numește o comisie de trei experți: unul numit de instanță, unul desemnat de expropriator și unul din partea persoanelor expropriate (art. 22 alin. (5) din Legea nr. 255/2010). Prin expertul desemnat din partea dumneavoastră, comisia află din prima mână particularitățile imobilului și dovezile pe care le aveți.

Legea dă experților două repere:

• expertizele întocmite și actualizate de camerele notarilor publici („grila notarială”), la momentul transferului dreptului de proprietate (art. 22 alin. (6) din Legea nr. 255/2010);
• prețul cu care se vând, în mod obișnuit, imobilele de același fel în aceeași localitate, la data întocmirii raportului de expertiză, precum și daunele suferite, luând în considerare și dovezile prezentate de proprietar (art. 26 alin. (2) din Legea nr. 33/1994).

Înalta Curte de Casație și Justiție a lămurit, prin Decizia nr. 78/2021 (publicată în Monitorul Oficial nr. 1185 din 15 decembrie 2021), că în faza judecătorească se ține seama de ambele repere: atât de grila notarială, cât și de criteriile din art. 26 alin. (2) din Legea nr. 33/1994. De aceea contează dovezile pe care le aduceți despre prețurile reale din zonă.

După primirea expertizei, instanța o compară cu oferta expropriatorului și cu pretențiile părților și hotărăște (art. 27 alin. (1) din Legea nr. 33/1994). Hotărârea poate fi atacată pe căile prevăzute de lege.

Ce acte să pregătiți

• actul de proprietate și un extras de carte funciară recent;
• hotărârea de aprobare a exproprierii și anexa în care apare imobilul dumneavoastră;
• decizia de expropriere și hotărârea de stabilire a cuantumului despăgubirii, cu plicul sau dovada de comunicare;
• raportul de evaluare al expropriatorului, dacă vi s-a comunicat;
• documentația cadastrală, planuri, fotografii și filmări ale imobilului dinainte de lucrări;
• dovezi despre prețul unor imobile asemănătoare din zonă: contracte de vânzare, evaluări, oferte;
• dovezi ale pagubelor: culturi, contracte de arendă sau închiriere, investiții făcute pe teren, pierderea accesului.

Nu trimiteți aceste documente prin formularul de pe site; vi le vom cere după primul contact.

Pe scurt

• contestați suma, nu exproprierea: lucrarea nu se oprește;
• aveți 3 ani de la comunicarea hotărârii de stabilire a despăgubirii, sub sancțiunea decăderii;
• instanța nu vă poate acorda mai mult decât ați cerut, nici mai puțin decât vi s-a oferit;
• valoarea se stabilește prin expertiză, iar dovezile dumneavoastră despre prețurile din zonă contează.